Magie in Satanism – Paranormal sau trucuri oculte

1,846 vizualizari

Este cunoscut si raspandit faptul ca magia nu este recunoscuta si confirmata de catre cercetatori, de catre populatie in general sau academicieni si sceptici.

Lasand la o partea era tehnologica si multele avansari in domenii precum pshilogia, fizica cuantica sau neurologia, rezultatul final dovedeste ca nu exista nici o dovada palpabila caci termenul sau actiunea de magie / paranormal este recunoscut.

Toate investigatiile sociologice nu au reusit sa descopere o dovada asupra puterii si existentei magiei, iar experimentele oculte si parapsihologii nu au putut pana in acest moment sustine si aduce dovezi asupra existentei magiei / paranormal.

Prin urmarea, in lumea noastra moderna, toate principalele religii blameaza si duc o lupta de imagine impotriva magiei sau paranormalului si sustin cu tarie ca ei nu au practicat si nu vor practica magia sau alte trucuri sau vraji.

Incercati sa intrebati un crestin daca toate inchinarile si rugile aduse lui Dumnezeu pentru vindecarea cuiva reprezinta magie sau supranatural si vedeti ca toti vor sustine cu tarie in voce ca ei nu fac asa ceva si totodata crestinismul nu recunoaste magia sau orice forma de supranatural.

Astfel, din punctul lor de vedere putem spune caci crestinismul prin comunicarea lor cu spiritele supranatarule nu dau dovada de nici o forma de magie, sau cel putin asta sustin si vor sustine ei.

Satanismul este una din religiile care recunosc si promoveaza magia iar orice forma de supranatural care vine in ajutorul promovarii persoanei de sine va fi mereu incurajata.
Satanismul este in general o religie care mereu s-a opus normalului si banalului neincercand sa musamalizeze fapte reale dar nerecunoscute.

Magia si ritualurile de magie in Satanism au in centru si pun accentul pe persoana proprie.
In principal magia in Satanism se bazeaza pe tehnici psihologice, psihodrama si tehnici avansate de negociere in societate.

Ritualurile clasice care sunt cunoscute prin intermediul mass-media sunt de domeniul traditionalului si se realizeaza in mod organizat in comuniuni bine stabilite.

Majoritatea satanistilor cred, practica si utilizeaza magia supranaturala zi de zi intr-o forma sau alta in functie de beneficiile care le doresc.
Acest tip de magie se bazeaza pe cauza si efect, iar in centru este puterea individuala si mai putin implicarea factorilor “externi“, mai exact cei supranaturali cum ar fi demonii sau spiritele.

In Satanism, persoana proprie este singura sursa de putere si magie intr-un ritual.

Cuvinte populare:

• paranormal romania
• vraji cu demonul novei
• incantatii magice
• trucuri de magie in romana
• trucuri de magie
• satanism ocult
• despre incantatii
• cum este folosit in vraji demonul novei ?
• cum se fac vraji cu demonul novei
• masuta ouija

Placile Ouija

2,913 vizualizari

Placile Ouija

Placa Ouija cunoscuta si cu numele de placa cu spirite sau placa vorbitoare, este o tableta marcata cu litere, numere si alte simboluri. Ideea utilizarii acestei placi ouija este cea de a comunica cu spiritele. Placa ouija contine o planseta ( bucata de lemn sculptata in forma de inima ) sau indicator mobil care va arata mesajul spiritului contactat prin deplasarea spre literele respective. Degetele participantilor sunt lipite de planseta/indicatorul care se misca. Ouija are ca drepturi de autor Parker Brothers.

Prima mentionare a placilor ouija a fost in 1100 i.e.n., dar sub numele de fuji - planseta scriitoare.
Placile Ouija au avut o raspandire mai larga dupa anul 1800. Omul de afaceri Elijah Bond si Charles Kennard au avut prima ideea de a patenta aceasta placa. Patentul a fost efectuat pe 28 Mai 1890 si astfel a fost inventata si promovata placa Ouija. Eliberarea patentului pentru placile ouija s-a facut pe 10 Februarie 1891. Numarul patentului din America este 446.054. Elijah Bond era un avocat si un inventator  al accesoriilor acestei placi ouija. Un angajat al lui Charles Kennard, William Fuld a preluat productia placilor ouija si in 1901 a inceput producerea masiva a acestor placi sub numele de “Ouija“. Deseori numele lui Fuld a fost asociat cu placa Ouija si chiar a incercat sa modifice istoria atribuindu-si drepturile de inventare. Competia si-a facut aparitia si astfel au aparut diferite placi asemanatoare celei ouija. Producerile s-au dezvoltat in perioada 1920 – 1960. Fuld a dat in judecata multe companii care produceau aceiasi placa si astfel si-a castigat dreptul de a produce aceste placi ouija pana la moartea sa in 1927. In 1966 compania lui Fuld a fost achizitionata de Parker Brothers care au continuat sa detina patentul si drepturile de productie. In prezent exista peste 10 branduri care produc acest tip de placa chiar si sub alt nume decat Ouija.

Exista mai multe teorii cu privire la etimologia termenului de “Ouija“. Dictionarul englez de la Oxford sustine ca originea cuvantului “Ouija” este necunoscuta, dar mentioneaza trei variante. Conform unei variante, cuvantul “Ouija” este derivat din francezul “oui” ( pentru “da” ) si germanul “ja” ( tot “da” ). O alta alternativa sugereaza povestea conform careia numele de “Ouija” i-a fost sugerat inventatorului Charles Kennard in timpul unei sesiuni si astfel “ouija” ar fi un cuvant antic egiptean care inseamna “good luck” ( noroc ). Cealalta varianta sugereaza ca numele este inspirat din orasul marocan Ouijda.

Explicatia stiintifica
Rationalistii sustin ca utilizatorii acestor placi ouija directioneaza planseta/indicatorul spre un cuvant anume care exista deja in subconstient. Actiunile subconstientului sunt cunoscute si ca efecte ideomotoare si totodata ca automatisme. Unele persoane chiar cred ca placa ouija este sub puterea unui spirit si astfel mutarile efectuate sunt indicate de catre acest spirit si nu de subconstient. Subconstientul poate produce un raspuns la unele intrebari care difera de raspunsul oferit de constient si astfel apare puterea mistica.

Explicatia spirituala
Spiritualistii care cred in placile ouija sustin ca toate mutarile efectuate pe placa sunt induse de catre spiritul contactat. De cele mai multe ori comunicarea dintre placa ouija si spirit este realizata de un medium.

Literatura
Placile ouija au devenit foarte des mentionate in multe carti si filme. In aceste carti sau filme rolul placilor ouija variaza de la un simplu obiect pana la entitati.
Cel mai recent, premiul Pulitzer castigat de poetul James Merril sustine ca a utilizat o placa ouija si a inregistrat toate mesajale primite de la diverse persoane decedate. A combinat toate aceste mesaje intr-un poem intitulat “The Changing Light at Sandover” ( 1982 ).

Criticismul placilor ouija
Chiar daca aceste placi ouija sunt vazute de unii ca simple jucarii, exista persoane care cred ca aceste placi ouija sunt periculoare. O astfel de persoana care a sustinut public ca placile sunt periculoase este Edgar Cayce.
Unele persoane care au practicat sedinte cu placile ouija au sustinut ca au ramas bantuiti de demoni. Unele cercetari paranormale, ca cea a lui Johm Zaffis, sustin ca majoritatea cazurilor de bantuiri ale demonilor sunt cauzate de placile Ouija. Demonologistii Ed si Lorraine Warren sustin ca utilizarea placilor Ouija este la fel de periculoasa ca utilizarea drogurilor.

Crowley si ocultismul modern
Aleister Crowley este unul din promotorii utilizarii placilor Ouija. Admiratie care este regasita si in ritualurile sale magice.
Crowley sustine ca placile ouija sunt o cale foarte simpla de comunicare si de obtinere a lucrurilor dorite. Trebuiesc respectate anumite reguli si astfel comunicarea cu respectivul spirit nu va fi intrerupta. Daca se utilizeaza o invocare corecta comunicarea se realizeaza foarte simplu.

Cuvinte populare:

• ouija
• placa ouija
• ouija online
• ouija romania
• invocarea unui spirit
• tableta ouija
• despre ouija
• invocarea satanei
• placa ouja
• placa ouija online

Semnificatia magica a lumanarilor

4,214 vizualizari

Magia lumanarilor de diferite culori, una dintre cele mai vechi practici oculte…

Focul a exercitat o atractie imensa asupra umanitatii, inca din epoca primitiva. El reprezinta simbol al schimbarii si purificarii ( prin arderea magica, materia se transforma, nu se distruge ), flacara lumanarilor fiind prezenta atat in Biserici cat si pe masa vrajitorilor. Cele mai vechi practici oculte cuprind un ritual in care se arde o lumanare de culoarea mistica a persoanei care solicita vraja; astfel dorintele sale pot fi “condensate“, implinite, pe masura ce lumanarea se consuma. Magia lumanarilor nu necesita pregatiri complicate; ai nevoie doar de sfesnice si, desigur, de lumanari. Inainte de toate trebuie alese lumanarile in culori care sa simbolizeze telurile dorite. De exemplu, o lumanare aurie are semnificatia unui castig financiar, iar o lumanare roz semnifica dragoste, romantism, insa nu exista o regula stricta. Poti aprinde, daca vrei, doua sau mai multe lumanari pentru dorinte diferite in acelasi timp. Sunt suficiente lumanarile normale, desi unii oameni prefera lumanarile cu forme speciale: cum ar fi o silueta umana pentru relatiile personale, o inima pentru probleme sentimentale si asa mai departe. Ritualul trebuie sa se desfasoare intr-un loc linistit si cat mai ferit de obiecte inflmabile. De asemenea, lumanarile nu trebuie sa arda fara supraveghere, si nu ar fi rau daca ai avea la indemana o galeata cu apa. Mai mult

Cuvinte populare:

• semnificatia lumanarilor
• magia lumanarilor
• flacara lumanarii
• semnificatia lumanarilor colorate
• puterea lumanarilor
• magie cu lumanari
• flacara lumanarilor
• semnificatia culorilor la lumanari
• semnificatia culorilor lumanarilor
• semnificatia semnelor pe corp

Blestemul

16,197 vizualizari

Un blestem este o expresie expusa de catre o persoana la adresa altei persoane cu intentia de a provoca o energie negativa asupra ei si astfel toate necazurile si nefericirile sa se adune. In particular, dorinta de a face rau unei alte persoane trebuie realizata de catre o putere supranaturala cum ar fi vraja, rugaciunea, magia, zeu/deitate, forta natuii sau spiritul. In multe credinte blestemul este intalnit si de multe ori blestemul este asociat cu un ritual.

Cuvantul blestem se poate referi si la adversitate. De exemplu “blestemul lui Eva” – menstruatia.

Studierea formelor de blestem include si studierea folclorului dintr-o anumita regiune. Incercarea deliberata de a percepe blestemele este adesea o parte din practica magiei. In culdura Hindu, se presupune ca Fakir are puterea de a binecuvanta sau blestema.

Nume atribuite blestemului de catre diverse entitati au exista in functie de cultura:
- Afro-americanii au ca reprezentant pentru blesteme jinx/haitan.
- Orientul Mijlociu si cultura Mediteraneana este sursa de credinta a blestemelor in ochiul diavolului/dracului, care ar putea fi rezultatul invidiei, dar mai rar, se spune ca este rezultatul unui blestem deliberat. Pentru a fi protejat de ochiul diavolului/dracului exista un obiect care este confectionat din sticla albastra inchis si circulara cu un cerc alb in centru, care ar fi semnificatia ochiului omului. Marimea protectiei impotriva blestemelor poate varia.
- Indienii folosesc cuvantul “Shaap” in Hindi si Marathi, “Shapam” in Malayalam si “Sabam” in Tamil.

Blestemele Celtice
In lumea Celtica au existat mai multe tipuri de blesteme. Cele mai cunoscute si provenite din Irlanda sunt pietrele blestemate, oul blestemat, blestemul Noului An si blestemul laptelui.
Pietrele blestemate sunt considerate bucati cu puteri supranaturale. Un exemplu de blestem cu aceste pietre blestemate este rostogolirea pietrii de trei ori si rostirea numelui persoanei pe care doriti sa o blestemati.
Oul blestemat resprezinta un blestem al fertilitatii. Se presupune ca daca ingropi oule pe pamantul altuia ai posibilitatea de a fura fertilitatea si norocul proprietarului. Exista dealtfel si documente unde sunt prezentate metode de protectie impotriva acestor blesteme.
Blestemul Noului An este similar oualelor blestemate. Daca iei de la o persoana de Anul Nou un obiect inseamna ca vei lua si norocul persoanei respective pentru acel an. Unele persoane nu fac curat in casa si nu arunca apa pentru acest motiv.

Locuri blestemate
Exista locuri si locatii certe care sunt considerate blestemate. Numeroase lacuri, rauri si munti au fost denumite blestemate. Triunghiul Bermudelor este considerat de unele persoane ca fiind blestemat sau cel putin o forma a blestemului ( iar de altii doar un loc cu niste forme paranormale neexplicabile ).

Blestemul asupra presedintiei din America
Exista blestemul lui Tecumseh care presupune moartea presedintilor Americii alesi in anii divizibili cu 20, incepand cu anul 1840. Acest blestem a fost controversat datorita presedintelui Ronal Reagan ( ales in 1980 ) care a supravietuit incercarii de asasinat si a lui George W. Bush ( ales in 2000 ) care a supravietuit celor opt ani de presedintie.

Blestemele din sport
Numeroase blesteme au fost invocate ca si cauza cand au aparut anumite pierderi in cadrul unei echipe, jucatori sau chiar orase.
De exemplu:
- blestemul caprei lui Billy care este considerat cauza pierderilor suferite de echipa de baseball Chicago Cubs, care nu a mai castigat un campionat mondial din 1908 si nici unul national din 1945.
- blestemul lui Bambino, asupra echipei Boston Red Sox, care nu a castigat nici un meci din 1918 pana la 2004, cand Sox au invins St. Louis Cardinals.
- expertii din marketing au subliniat un blestem atribuit firmei “Gillette” care datorita campaniilor sale si asocierii cu unele echipe au atras foarte multe pierderi.

Blestemul lui 27
Blestemul lui 27 este o ipoteza conform careia numarul 27 este un numar cu ghinion datorita multor decese din lumea muzicala petrecuta la aceasta varsta: Robert Johnson, Jim Morrison, Brian Jones, Jimi Hendrix, Ron “Pigpen” McKernan, Janis Joplin, Jonathan Brandis si Kurt Cobain – toti acestia sunt considerati ca fiind blestemati de numarul 27. Acest blestem poarta numele si de Clubul 27.

Obiecte blestemate
Obiectele blestemate sunt considerate obiecte procurate din furturi sau jafuri. Diamantul Sperantei este presupus un obiect blestemat care aduce numai ghinion si necazuri proprietarilor. Povestile din spatele acestor obiecte blestemate variaza, dar principalul efect este cel de manifestare a ghinionului sau fenomene neexplicabile in prezenta lor.

Blestemele egiptene si mumiile
Aceste blesteme egiptene sunt foarte cunoscute. Descoperirea si deranjarea unei mumii poate atrage foarte multe blesteme. Aceasta ideea a fost foarte raspandita si des utilizata in filmele horror. Blestemul Faraonilor se presupune ca a bantuit toti arheologii care au excavat la mormantul lui Tutankhamun. Dubii similare si-au facut aparitia si in cazul examinarii mumiei din Alpi, “Otzi, omul zapezilor”. Toate aceste blesteme sunt considerate ca fiind promovate de catre jurnalistii britanici ai secolului XIX, dar este cunoscut faptul ca egiptenii antici plasau inscriptii pe mormitele si templele unde erau adapostite bunurile.

Blestemele din Hawaii
In vechiul Hawaii, exista blesteme sub forma de rugaciuni de moarte. Persoana care a avut puterea pentru aceste blesteme a fost Kahuna ‘ana ‘ana. Totusi, abilitatea pentru reusita acestor blesteme depindea de anumiti factori. In primul rand persoana destinata trebuia sa creada in puterea magiei si in blesteme. In al doilea rand, kahuna avea nevoie de parti de la persoana respectiva cum ar fi unghiile, parul etc. Blestemele aduceau bolile, durerea si apoi moartea asupra persoanei. Existau totusi si persoane care puteau intoarce aceste blesteme asupra autorului.

Cuvinte populare:

• Blesteme
• blestem
• blesteme de moarte
• blestemul
• blestemele
• nume satanice
• exemple de blesteme
• cum sa blestemi
• cum se fac blestemele
• cum sa blestemi pe cineva

Crestinismul originar este un cult demonic

2,079 vizualizari

Acei care au avut tangente cu crestinismul ca religie, in special cea crestina ortodoxa, vad la suprafata o credinta a compasiunii si a milei fata de om. Aparentele pot insela, o evaluare a surselor primare ale acestei religii va aduce mai multa lumina asupra adevaratei ei esente. Sa incepem cu personalitatea lui Iisus Hristos de unde crestinismul a pornit doctrinar.  Referintele citate sunt din Biblia sau Sfanta Scriptura, varianta folosita de Biserica Ortodoxa Romana.

Numele Hristos este traducerea cuvintului mesia (mai precis masiah) din ebraica. inseamna “unsul”, apelatia data de evrei celui care trebuia sa vina trimis de Iehova sau Iahve ( numele dat de ei lui Dumnezeu ) ca sa ii salveze. Prin urmare Hristos trebuia sa indeplineasca in primul rand o misiune de salvare a poporului evreu. O astfel de salvare cuprindea eliberarea de sub jugul romanilor precum si scaparea de raul uman si social, ceea ce evreii numeau Diavol, Mamona, Beelzebub, Lucifer, etc.

Venirea salvatorului poporului evreu era asteptata de multe veacuri. Conform credintei evreilor omul trimis de Iehova trebuia sa fie nu numai un salvator al sufletelor oamenilor, dar si un rege din stirpea regelui David, personalitatea istorica remarcabila care facuse parte din tribul lui Iuda. Noul Testament argumenteaza ca Iisus era din acea spita si prin urmare putea sa-si ceara dreptul de a fi rege al iudeilor.

Omul Iisus si-a inceput misiunea cand avea in jur de 30 de ani. Tamplar, om fara carte, asa cum se spune in Noul Testament, era totusi familiar cu regulile iudaice bazate pe Vechiul Testament si pe alte scrieri existente la acea vreme. Treptat omul Iisus a format in jurul lui un grup de prozeliti care desi mic era perseverent in a-l urma in misiunea pe care si-o asumase.

Care erau caracteristicile acelei misiuni? Matei, 15, 24, reda cuvintele lui Iisus atunci cand o femeie canaaneeanca chinuita de un demon ii cere ajutor ca sa scape de acel demon. “Nu sunt trimis decat la oile cele pierdute ale casei lui Israel” raspunde el. Iisus astfel refuza sa o ajute spunand mai departe ca “Nu este bine sa iei painea copiilor si s-o arunci cainilor”.

Cu alte cuvinte Iisus ii numeste caini pe toti oamenii care nu erau evrei. Mai departe, in conversatia lor, femeia ii raspunde ca si cainii maninca din farimiturile ce cad de la masa stapanilor lor. Iata un episod din Noul Testament care reda vorbele unui om despre care multi cred ca este fiul lui Dumnezeu. Si paradoxal oamenii care il venereaza nu sunt evrei, ci fac parte dintre neamuri, dintre cei pe care Iisus ii numea caini.

O alta caracteristica a misiunii salvatorului era ca trebuia sa fie rege al iudeilor. A fost oare Iisus rege? Cu siguranta nu. intrebat daca este rege al iudeilor omul Iisus spune ca imparatia lui este in ceruri, desi evreii asteptau un rege, asa cum fusese David in vechime, o personalitate politica de exceptie care sa aibe regat pe pamant si nu in cer. Deci nici aceasta caracteristica a salvatorului evreilor Iisus nu a indeplinit-o.

Mai departe, in misiunea salvatorului evreilor era inclusa pacea, pe cand Iisus declara raspicat ca a venit sa aduca sabia nu pacea ca sa-l desparta pe fiu de tatal sau, pe fiica de mama sa (Matei, 10, 34-35). Ne intrebam fireste, cum poate vorbi astfel cel ce se credea trimisul lui Dumnezeu daca Dumnezeul lui nu era cel a dezbinarii? Cum am eticheta astazi un om care ar spune ca a venit la cineva in vizita cu dorinta de a-i dezbina casa?

Tenacitatea cu care omul Iisus dorea sa-i convinga pe evrei ca el este asteptatul mesia era deosebita. Acest fapt a atras reactii firesti. Carturarii ziceau ca il are in el pe diavol, pe Beelzebub (Marcu, 3, 22). Oamenii ziceau ca are duh rau (Marcu, 3, 30), ca are demon (Ioan, 7, 20). Insasi familia lui il credeau ca nu e in toate mintile (Marcu, 3, 21) si nu credeau in el (Ioan, 7, 5). Omul Iisus etala cu adevarat o comportare stranie prin a se dezice chiar de famila sa asa cum scrie in Marcu, 3, 33, “Cine este mama mea? Si fratii mei?”. Cum ar fi calificat astazi un om care si-ar respinge astfel rudele?

Noul Testament este plin de relatarea faptelor lui Iisus referitoare la scoaterea duhurilor necurate din oameni. In Marcu, 5, 11-13, se spune cum el a trimis duhurile rele intr-o turma de 2000 de porci. Dupa acest episod oamenii l-au rugat sa plece de acolo vazand ca lucreaza cu demonii (Marcu, 5, 17). Fariseii, oamenii scoliti in legea iudaica a acelor timpuri, ii spun ca impreuna cu domnul demonilor (adica cu Satana) el ii scoate pe demoni (Matei, 9, 34).

Multimea i-a zis ca are demon (Ioan, 7, 20; Ioan, 8, 48). Iudeii au spus “Acum stim ca ai demon” (Ioan, 8, 52). Dar el nu a recunoscut argumentand ca diavolul nu poate lupta impotriva diavolului. Vom vedea in cele ce urmeaza de ce a spus Iisus aceasta. Episodul cu scoaterea duhurilor din acel om si trimiterea lor in turma de porci ne face se ne intrebam ce a rezultat din interventia lui Iisus? Oare duhurile au murit prin moartea porcilor? Nicidecum, deoarece acele duhuri, asa cum intrasera in acel om, sau cum iesisera din el pentru a intra in porci, tot astfel puteau intra in oricine altcineva.

Pana la urma interventia lui Iisus s-a soldat cu moartea porcilor pentru ca duhurile nu au fost distruse cum s-ar astepta de la cineva cu intentii bune. In Marcu 5, 12-13 si Luca 8, 32, se spune despre duhurile rele ca l-au rugat sa le ingaduie sa intre in porci si el “le-a dat voie”, “le-a ingaduit” considerindu-l astfel mai puternic decat ele. Prin urmare i-au cerut permisiunea ca de la cineva mai mare ierarhic ca ele. Deci Iisus dispunea cum dorea de duhurile rele.

Ne intrebam pe buna dreptate ce se intampla cu duhurile necurate care ies din om? Raspunsul il da chiar Iisus in Luca, 11, 24-26: “Cand duhul necurat iese din om, umbla prin locuri fara de apa cautind odihna; si negasind, zice: Ma voi intoarce in casa mea, din care am iesit. Si venind, o afla maturata si impodobita. Atunci se duce si ia cu el alte sapte duhuri mai rele decat el; si ele intra si locuiesc acolo; si starea de pe urma a omului aceluia se face mai rea decit cea dintai”.

Aceste trei versete din Sfanta Evanghelie dupa Luca sunt cele mai revelatoare cu privire la adevaratele intentii ale lui Iisus. Nicaieri in Noul Testament nu se afirma ca Iisus a distrus duhurile rele care ii chinuiau pe oamenii posedati, ci le-a scos sau le-a ingaduit sa iasa din acei oameni posedati. Logica ne indeamna sa credem ca un om venit de la Dumnezeu, cum se crede despre Iisus, trebuia sa distruga duhurile rele si astfel sa le impiedice sa intre iarasi in oameni. Dar Iisus nu face aceasta.

Conform spuselor lui Iisus in Luca, 11, 24-26, un duh rau va reveni in cel posedat cu forta si mai mare astfel “starea de pe urma a omului aceluia se face mai rea decit cea dintai” (Luca, 11, 26). Mai putem oare crede in intentiile bune ale lui Iisus? Interventiile lui sint malefice fara ambiguitate. Un duh necurat trebuia distrus nu doar lasat sa iasa din corpul posedatului, ca ulterior sa revina tot acolo. Rezulta ca toate activitatile lui Iisus de scoatere a duhurilor necurate din oameni nu faceau decat sa inmulteasca duhurile rele. Iata cum a procedat “fiul lui Dumnezeu” cu “ajutorul” dat posedatilor de duhuri necurate.

Aceasta explica si faptul de ce Iisus spunea ca diavolul nu poate lupta impotriva diavolului. Iisus era mana in mana cu diavolul, activitatile lui de scoatere a duhurilor necurate nu erau facute decat ca sa-i impresioneze pe oameni, dar el stia foarte bine ca duhurile vor reveni mai tarziu in omul de unde iesisera, de data aceasta insotite de alte duhuri si mai rele.

Revenind la episodul cu porcii, daca Iisus ar fi avut cu adevarat putere de la Dumnezeu si intentii bune ar fi distrus acele duhuri si nu le-ar fi permis sa intre in porci si astfel sa fie lasate libere sa faca un rau si mai mare dupa moartea porcilor. Puterea lui Iisus era prin urmare data de diavol. Intreg episodul cu porcii arata natura demonica a lui Iisus. Din toata acea intamplare au ramas pagubiti oamenii, proprietarii porcilor, care fiindu-le frica de Iisus si puterea lui demonica nici macar nu au indraznit sa-i ceara sa fie despagubiti.

Rezultatul final a fost moartea porcilor, paguba oamenilor si marirea raului prin duhurile necurate libere sa-si continuie teroarea demonica. In ritmul acesta de proliferare a duhurile necurate, care fiecare aducea apoi “alte sapte duhuri mai rele decat el” (Luca, 11, 26), nu este surprinzator de ce duhurile necurate s-au inmultit peste masura astfel ca au sustinut ceea ce ulterior a devenit religia crestina ca si cult demonic cu toate atrocitatile care au urmat. Se poate face un mic calcul.

In Marcu, 5, 11-13, se spune cum Iisus a trimis duhurile rele intr-o turma de 2000 de porci. Presupunand ca in fiecare porc a intrat un duh necurat, dupa moartea porcilor cele 2000 de duhuri au chemat fiecare cate sapte duhuri mai rele decit ele (Luca, 11, 26). Unde au intrat toate aceste 16000 de duhuri necurate mai tarziu? In oameni, deoarece porcii murisera. Crestinii care au urmat dupa Iisus au avut din plin duhuri necurate care sa-i posede.

La inmultirea duhurilor rele au contribuit apoi si apostolii si toti cei care cunosc astfel de metode de scoatere a duhurilor necurate, chiar si in ziua de astazi. Se explica astfel proliferarea crestinismului care nu duce lipsa de fanatici si dezechilibrati, semne tipice de posesiune demonica. Cazul unor neoprotestanti (“pocaiti”, cum sint numiti de obicei) este tipic: unii se infierbanta la adunari aratandu-si evident latura de posesiune demonica. Un alt episod din faptele lui Iisus este cel cu smochinul.

Iisus era infometat si a gasit un smochin care nu avea fructe. Suparat, il blestema pe smochin: “Rod sa nu mai porti in veac!” dupa care smochinul s-a uscat. Cazul lui Iisus este cel al omului rau si irational care se răzbuna pe un pom fara fructe. Sa spuna oamenii care rationeaza: I se poate atribui vreo vina smochinului pentru ca nu avea fructe ca Iisus sa le manance? Sa ne imaginam ca un astfel de om merge la casa cuiva si cere mancare. Nu i se da pentru ca oamenii din acea casa pur si simplu nu au pregatit nimic in acel moment. Apoi cel care le-a cerut mincare ii blestema ca in veac sa n-o aiba in casa.

Ce se poate crede despre o astfel de persoana care aduce ocara unor oameni pentru ca pur si simplu nu au mancare atunci cand el vrea sa manance? Un astfel de episod s-ar fi soldat astazi cu furia oamenilor care i-ar fi tras cateva bete pe spinare “fiului lui Dumnezeu”. Sa trecem la invataturile lui Iisus.

Una dintre ele se refera la ceea ce omul mananca. Iisus sustine ca nu ceea ce intra in gura il spurca pe om, ci ceea ce iese din gura, aceea il spurca pe om (Matei, 15, 11). Mai departe tot el spune ca tot ce intra in gura se duce in pantece si iese afara, dar cele ce ies din gura pornesc din inima, si acelea sunt cele ce-l spurca pe om, dar a manca fara sa-ti fi spalat mainile, aceasta nu-l spurca pe om (Matei, 15, 17-20).

Este o invatatura de doi bani. Cati oameni cred ca nu conteaza ce bagam in pantece? Daca cineva baga in gura otrava sau maincare stricata nici nu mai apuca sa o scoata afara ca poate si muri. Cat priveste ideea ca ceea ce iese din gura il spurca pe om cum spune Iisus, afirmatia lui este de asemenea o aberatie. Vorbele rele il usureaza temporar pe om de rautatea din el, desi aruncatul vorbelor pe altii nu este o solutie pentru a scapa de raul din inima.

Sa analizam acum doctrina pacatului promovata de Iisus, ideea cum ca orice pacat si orice blasfemie li se iarta oamenilor, dar blasfemia impotriva Duhului Sfant nu li se va ierta (Matei, 12, 31). Sa presupunem ca exista o tara in lume care are un sistem juridic ce respecta aceasta invatatura a lui Iisus.

De exemplu, un om ticalos este prins in faradeligile lui si adus in fata judecatorului care va aplica invataturile lui Iisus in cazul respectiv. Sunt consultati martorii care declara ca invinuitul a furat, a batut cinci oameni la betie si a omorat un om cu un cutit. La judecata omul recunoaste ticalosiile facute adaugand ca a cerut iertare lui Iisus pentru tot raul facut. “

Ai spus ceva impotriva Duhului Sfant?” intreaba judecatorul. “Niciodata!” raspunde omul. Verdictul: “Eliberati-l ca si-a cerut iertare in numele lui Iisus Hristos, dar nu a hulit Duhul Sfant!”. intrebare: poate o atare invatatura a iertarii vesnice sa vina de la Dumnezeu sau de la Diavol? O astfel de metoda de a face dreptate oamenilor este aberanta, Dumnezeu nu poate ierta rautatile oamenilor, cei vinovati trebuie sa repare cumva raul adus si sa invete ca repetarea raului nu va fi iertata prin simpla recunoastere a greselii. Invatatura lui Iisus este prostie curata. O societate sanatoasa nu poate functiona pe astfel de invataturi fara sens.

Evreii in Vechiul Testament aveau o metoda mai logica, desi nu era cu totul justa, ideea ca se plateste ochi pentru ochi. Dar in invataturile lui Iisus privind aplicarea dreptatii se vede mai degraba mana diavolului decit cea a unei forte a dreptatii. Numai diavolul trece cu vedere faptul ca merge si asa, ca simpla iertare data de el diavolul poate absolvi pe om de relele pe care le face.

Diavolul iarta de pacat pentru a-l tine pe pacatos mereu in pacat. Este si metoda folosita de Iisus pentru a-i mentine pe oameni in jugul suferintei pe care a initiat-o in locul salvarii pe care trebuia sa o aduca asteptatul mesia, salvatorul evreilor. Este oare acesta salvatorul? Poate trimisul lui Dumnezeu sa-i indemne pe oamenii sa se complaca in rele iertindu-le tot timpul faradelegile? Mai degraba un spirit demonic face aceasta. Sa cercetam mai departe faptul cum Iisus crede ca oamenii lui Dumnezeu pot fi deosebiti de cei ai diavolului.

In Matei, 7, 10-20, Iisus ii avertizeaza pe ucenici sa se fereasca de profeti mincinosi caci dupa roadele lor vor fi cunoscuti. Preceptul este bine stiut din Vechiul Testament, ideea ca pomul se cunoaste dupa rod. Sa vedem ce roade a adus pomul lui Iisus dupa asa-zisa inaltare a lui la cer? Crestinismul a patruns treptat in lumea zisa “pagana” prin infricosarea oamenilor asupra pedepselor ce-i asteapta daca nu se vor supune noii invataturi si prin forta. Aceasta frica de pedeapsa persista si astazi fiind practic hrana crestinismului.

Fara continua teroare a diavolului, care pandeste omul la orice pas, crestinismul s-ar dezintegra. De remarcat este atentia care se pune pe diavol ca personaj principal si toate cele care vin cu raul si suferinta, rastignirea lui Iisus pe cruce, sangele, patimile lui, etc. in cele din urma Iisus pozeaza in invingator, chiar dupa ce a fost batut in cuie pe cruce si i s-a pus pe cap coroana de spini in locul celei regale a regelui din stirpea lui David.

Pe cei mai multi oameni traumele mentale pe care le implanteaza in minti frica, si toate aspectele suferintei si intunericului, ii bintuie toata viata. Crestinismul este o religie parazitara a sufletelor care se intinde oriunde poate sa ajunga cu teroarea fricii. Desi se spune despre “invingatorul mortii”, ca a ajuns acolo la dreapta Tatalui, el priveste cu detasare intreaga panorama a suferintei umanitatii care a urmat dupa “inaltarea sa”. Sa vedem acum fructele date de pomul sadit de Iisus pe pamant.

Ce a urmat? Razboaie, maceluri impotriva evreilor si ale altora, dezbinare vesnica printre cei care au urmat invatatura lui Iisus, inchizitie, arderea oamenilor pe rug, arderea cartilor, obida oamenilor, cuceririle sangereoase urmand crucea insangerata, care cand era pumnal cand cruce, si multe alte “fructe” ale demonului “inaltat la cer”. Astfel de rezultate ale misiunii sale “salvatoare” ne sugereaza ca Iisus s-a dus direct in iad de unde nici ca-i pasa ce se intampla pe pamant deoarece sistemul introdus de el functioneaza din plin ca fruct al faptelor “mantuirii” aduse oamenilor. Salvarea care se astepta din partea unui trimis al lui Dumnezeu este nonexistenta, Iisus nu poate fi decat un trimis al diavolului care in loc de mantuire a adus durerea.

Cine sunt cei mai in masura astazi sa evalueze misiunea “salvatoare” ale lui Iisus? Toti cei care au avut tangenta cu crestinismul! Salvatorul se dorea un personaj al salvarii din durere nu cineva care aduce suferinta prin sabia pe care cu adevarat a lasat-o omenirii. Si sangele continua sa curga si astazi si va continua atata timp cat oamenii venereaza pe demonul care a adus suferinta omenirii cu 2000 de ani inainte. Iata ca in ciuda obiceiului diavolului de a minti, totusi de cateva promisiuni s-a tinut.

Care este spectrul crestinismului astazi in lume? Nici o alta religie nu are mai multe secte decit cea crestina. Existenta sutelor de grupari crestine arata cu claritate ca dezbinarea generata de Iisus inca de cind era viu pe pamant continua astazi cu aceeasi forta incat te intrebi cum de este posibil ca oamenii sa interpreteze diferit ideile din Biblie?

Explicatia nu poate fi decit ca Biblia este o carte plina de contradictii, atat Vechiul cit si Noul Testament. Cel putin Noul Testament este grosier privind salvarea oamenilor de la moarte de catre cineva care nu s-a salvat pe sine insusi. Oasele i-au putrezit de mult acolo in Orientul Apropiat. Evreii nu l-au acceptat pe Iisus deoarece nu era nimic in el sa sugereze ca-i poate salva, ca-i poate elibera de sub jugul romanilor asa cum se astepta de la un rege din spita lui David.

Cine a fost Iisus? Respingerea lui de catre evrei, contemporanii lui, in mod automat il califica drept impostor si amagitor. Nimeni nu a facut o evaluare mai justa asupra cine a fost Iisus decit poporul din care face parte si in mijlocul caruia a trait. Si ei l-au categorisit drept amagitor. Invataturile ieftine si stupide ale lui Iisus au mai mult marca raului decat cea a binelui.

Omul Iisus este un caz demonic a carui misiune “salvatoare” a supravietuit prin conjunctura istoriei, prin frica pe care o implanta in mintile oamenilor, asa cum numai duhurile rele o fac, deghizand raul intr-un ambalaj pe care scrie fericire si salvare. Dezbinarea adusa de “fiul lui Dumnezeu” continua sa ne macine sufletele si sa ne desparta inimile cu sabia pe care a adus-o. Si asta avem astazi: fiul despartit de tatal sau, fiica de mama sa, asa cum se arata in Matei, 10, 34-35 ca Iisus a promis sa aduca oamenilor.

Crestinismul este un cult demonic, cea mai mare minciuna care a putut vreodata exista in omenire: venerarea unui demon ca “fiu al lui Dumnezeu”. Iisus este cel care a inlesnit inmultirea duhurilor necurate ingaduindu-le sa iasa din oamenii posedati si sa revina apoi cu alte duhuri si mai rele ca ele (Luca, 11, 26). Pe aceasta baza de idei demonismul crestinismului originar nu poate fi contestat.

Va veti intreba cum se explica atatea frumuseti vazute in biserici si catedrale? Exista realmente creatii minunate care glorifica amintirea narativa a celui care a fost Iisus. Raspunsul este ca aceste minunatii sint rodul idealului mintii omenesti, nu cel al invataturilor lui Iisus. Oamenii au creat cu mare elan frumuseti in biserici si catedrale pentru a contracara uriciunea crestinismului originar al lui Iisus, idealizand aspectele durerii, portretizand un Iisus cu fata blanda si resemnat in fata mortii, postura victimei care induce mila in cei care o privesc.

Dar cand este sa evaluam obiectiv consecintele acestor aberatii doctrinare gunoiul crestinismului iese la suprafata in felul de a se comporta al oamenilor, in modul lor de existenta, in violenta si rautatea sociala a unor crestini, deoarece Iisus le-a promis ca orice li se poate ierta afara de blasfemia impotriva Duhului Sfant (Matei, 12, 31).

Oamenii sinceri aflati printre crestini sunt doar victime credule care resemnati si depasiti de intelegerea reala a demonismului lui Iisus nici nu stiu practic in mana cui se afla. Piosi in viata, acesti oameni aspirand la Dumnezeul adevarat s-au rugat cu devotament lui Iisus. Dupa moarte vor avea surpriza sa ajunga in iad unde ii intampina Iisus si le ureaza bun sosit.

Ce spune istoria despre rolul crestinismului in lume? Puterea politica de-a lungul timpului a inteles cu realism marele potential de manipulare a oamenilor oferit de crestinism, care a fost folosit astfel de toate sistemele sociale inclusiv comunismul care initial l-a respins. Ulterior crestinismul a fost tolerat si folosit in slujba noilor guvernanti comunisti care, inclinati spre rau, exploatare si minciuna, s-au aliat cu cei de-o teapa cu ei, cei care il slujeau de diavol intocmai ca si ei, dar folosind metodele demonului de pe crucea insangerata, Iisus “salvatorul omenirii”.

Citesc in Luca, 12, 51-53 si nu-mi vine sa cred ce spune Isus: “Pare-vi-se c-am venit sa dau pace pe pamant? Va spun ca nu, ci dezbinare. Ca de-acum inainte cinci intr-o casa vor fi dezbinati: trei contra doi si doi contra trei. Dezbinati vor fi tatal impotriva fiului si fiul impotriva tatalui, mama impotriva fiicei si fiica impotriva mamei, soacra impotriva nurorii sale si nora impotriva soacrei”. Iata vorbele de “salvare” spuse chiar de “salvatorul lumii” iisus hristos. Nu poti decat sa-i scrii numele cu litere mici acestui personaj al dezbinarii de oameni.

Dar viziunea lui Iisus asupra viitorului omenirii nu se opreste aici. Iata cum voia sa “salveze” el lumea. In Luca, 12, 49, Iisus afirma cat se poate de explicit de ce a venit pe pamant: “Foc am venit s-arunc pe pamant, si cat as vrea sa fie acum aprins”. Si foc a fost si este inca. Distrugerile masive in numele credintei crestine de-a lungul timpului sunt cunoscute si documentate istoric: razboaiele religioase, cuceririle in numele crestinarii, cruciadele de salvare a “mormantului sfant”, si mai presus de toate distrugerea aproape totala a religiilor primare, cu care crestinismul a venit in contact, care erau bazate pe relatia armonioasa dintre om si natura.

Aceste rautati ale oamenilor impotriva altor oameni au fost facute in numele “salvatorului lumii” Iisus Hristos. De la simplele dezbinari de familie pe care Iisus le-a adus oamenilor asa cum se scrie in Luca, 12, 51-53, au urmat altele din ce in ce mai ample prin marirea puterii duhurilor necurate pe care Iisus le-a protejat. Dar se pare ca focul cel mare, care era dorit cu ardoare de Iisus in Luca, 12, 49, nu a venit inca. Acest foc este in curs de a se produce prin polarizarea intregii omeniri in mari tabere antagoniste.

Exista o explicatie la ceea ce se intampla astazi in lume, la acest crescendo al raului intamplat de la moartea lui Iisus. Mahomed, profetul islamismului, a fost puternic influentat de crestinii care erau dominanti in acea perioada istorica in zona Orientului Apropiat. Cei care i-au adus vestea lui Mahomed ca va fi “trimisul” lui Alah (Dumnezeul lor) au fost doi preoti crestini evrei. Acestia au devenit, dupa victoria islamismului ca religie majoritara printre arabi, primii imamici ai islamismului. Islamismul a fost impus de Mahomed prin razboi si moarte. Cei ce refuzau convertirea si lepadarea de vechiile credinte erau trecuti prin ascutisul sabiei.

In Mecca, apoi in toata Peninsula Arabica si in alte parti ale lumii islamismul a fost impus cu forta, o metoda asemanare cu cea folosita de inchizitia crestina. Duhurile rele aduse de Iisus l-au luat in stapanire pe Mahomed si s-au raspandit apoi printre populatiile arabe din zona, gasind acolo teren prielnic. Fenomenul a fost facilitat si de faptul ca musulmanii nu folosesc lumanari la rugaciuni, asa cum fac crestinii (obicei preluat de la pagani) care in acest fel pot determina duhurile rele sa se indeparteze.

Monstruozitatile care se intampla astazi in lumea islamica (sinuciderile pentru a-i omora pe altii cu orice pret) si ura pe care o manifesta fata de toti, inclusiv fata de alti musulmani, se explica prin duhurile rele care se afla in acesti oameni. Treptat s-a produs o multiplicare masiva a duhurilor rele in lumea musulmana. Astazi avem tabere adverse mult mai puternice, decat simpla dezbinare dintre tata si fiu adusa de Iisus, ne indreptam catre viziunea de distrugeri masive prin foc si toate calamitatile de neimaginat descrise in Apocalipsa.

Daca un astfel de Dumnezeu face experimente cu noi sa afle ca nu i-au reusit si misunea fiului lui de salvare a omenirii a fost ratata. Dar daca este mana Diavolului intreaga deceptie a reusit. Sunt milioane si milioane de oameni care au asimilat patologia lui Iisus, un spirit al raului de care omenirea este influentata in prezent in proportii gigantice. Aceasta ne poate duce la pieirea anticipata in viziunea apocaliptica demonica din Noul Testament.

“Salvatorul” ne invata cum sa ne taram, cum sa purtam greutatea crucii insingerate dupa exemplul lui si cum sa murim, in loc de a ne arata cum sa traim fericiti in viata, asa cum un adevarat fiu de Dumnezeu ar face-o. Iisus ne-a adus incet incet la marginea prapastiei de anihilare a omenirii. Atat cei care au asimilat duhurile necurate, aduse de catre Iisus si de cei care l-au urmat si il urmeaza, cat si multimea oamenilor de buna credinta in Dumnezeu, care nu au fost inca atinsi de aceste duhuri necurate, hranesc in crestinism macabrul si grotescul salvarii oferite de un om mort pe o cruce.

Iisus nu a fost fiul lui Dumnezeu, iar crestinismul – cel mai mare rau care i s-a putut intampla omenirii. Cum ar putea sta lucrurile altfel, in conditiile in care timp de doua milenii, apologetii acestei religii au ucis in numele iubirii, s-au imbogatit in numele smereniei si au intunecat mintile oamenilor in numele intelepciunii? Iisus este mantuitorul ratat caruia dumnezeiasca ii este doar proportia esecului.

Nota. Citate folositoare la intelegerea mai buna a articolului Crestinismul originar este un cult demonic.

Ioan, 7, 5: Pentru ca nici fratii Sai nu credeau intransul.

Ioan, 7, 20: Si multimea a raspuns: „Ai demon. Cine cauta sa te ucida?…

Ioan, 8, 48: Au raspuns Iudeii, zicandu-I: „Nu zicem noi bine ca tu esti samaritean si ai demon?”.

Luca 8, 32: Si era acolo o turma mare de porci care pastea pe munte. Si L-au rugat sa le ingaduie sa intre in ei; si le-a ingaduit.

Luca, 11, 26: Atunci se duce si ia cu el alte sapte duhuri mai rele decat el; si ele intra si locuiesc acolo; si starea de pe urma a omului aceluia se face mai rea decat cea dintai.

Marcu, 3, 21: Si auzind ai Sai, au plecat ca sa-L ia de-acolo cu de-a sila, ca ziceau: „Nu e in toate mintile”.

Marcu, 3, 22: Iar carturarii, care venisera din Ierusalim, ziceau ca El il are pe Beelzebub si ca prin domnul demonilor ii scoate pe demoni.

Marcu, 3, 30: Aceasta, pentru ca ziceau: „Are duh necurat”.

Marcu, 5, 11-13: Iar acolo, langa munte, era o turma mare de porci care pastea. Si L-au rugat, zicand: „Trimite-ne in porci, ca sa intram in ei”. Si el le-a dat voie. Si iesind duhurile necurate, au intrat in porci, si turma s-a repezit de pe stanca-n mare. Si erau ca la doua mii si se inabuseau in mare.

Marcu, 5, 17: Si ei au prins a-L ruga sa plece din hotarele lor.

Matei, 9, 34: Dar fariseii ziceau: „Cu domnul demonilor ii scoate pe demoni”.

Matei, 10, 34-35: Sa nu socotiti ca am venit sa aduc pace pe pamant; n-am venit sa aduc pace, ci sabie. Caci am venit sa-l despart pe fiu de tatal sau, pe fiica de mama sa, pe nora de soacra ei.

Matei, 12, 31: De aceea va spun: Orice pacat si orice blasfemie li se iarta oamenilor, dar blasfemia impotriva Duhului Sfant nu li se iarta.

Matei, 15, 11: Nu ceea ce intra in gura il spurca pe om, ci ceea ce iese din gura, aceea il spurca pe om.

Matei, 15, 24: Iar El, raspunzand, a zis: „Nu sunt trimis decat la oile cele pierdute ale casei lui Israel”.

Aceasta este o lucrare colectiva primita de catre unul din membrii site-ului Biserica Satanista.

Cuvinte populare:

• ce inseamna demonic
• ce inseamna originar
• scoaterea diavolului din om
• citate din biblia satanei
• ce inseamna satanist
• cum sa chemi demoni
• crestinismul
• ce inseamna satanism
• demoni in casa
• satana iese din pamant