Demonii

(10 voturi, media: 4.20 din 5)

 Loading ...

In religie, mitologie, ocultism si folclor, un demon ( sau daemon, daimon ) este o personalitate supernaturala deseori prezentata ca un spirit.

In majoritatea religiilor ( in special in cea crestina ), un demon este considera un “spirit necurat/melefic” care are puterea de a poseda.

Greaca antica prezinta cuvantul “daimon” – demon ca fiind o reprezentare pentru “spirit” sau “putere divina“, asemanator cu latinul “genius“. Unele dictionare prezinta etimologia cuvantului grec ca fiind derivatia a verbului “daiesthai” – “a divide, distribui“. Pentru a face deosebirea dintre conceptul grec si interpretarea mai actuala a crestinismului, aceasta formula este utilizata ca si “daemon” sau “daimon” in locul “demon“.

Termenul oferit de cultura greaca nu prezinta in mod special o conotatie a raului. Dimpotriva, literar semnificatia oferita este de “spirit-bun“. Dar termenul a fost inversat si conotatia de rau a fost atribuita in traducerea din biblia ebraica. Conceptia medievala si neo-medievala a demonului deriva din antichitatea latina ( romanii ). Conceptia greco-romana asupra demonilor a fost preluata de cultura crestina , dar de retinut faptul caci aceasta referinta era doar la o forta spirituala, dar nu o forta rea.

Presupusa existenta a demonilor este un concept important pentru multe religii moderne si chiar si pentru ocultismul traditional. In unele culturi din prezent, demonii apar atribuiti diverselor superstitii, de multe ori datorita puterilor de a poseda creaturile vii. Traditiile ocultismului contemporan ( cel mai probabil influentat si de lucrarile lui Aleister Crowley ), un demon, cum ar fi Choronzon, “Demonul Abisului“, reprezinta defapt o metafora pentru unele procese psihologice.

Arhetipuri psihologice
Psihologul Wilhelm Wundt remarca faptul ca “in decursul activitatilor atribuite miturilor despre demoni, rautatea/rea intentia predomina, astfel cei mai cunoscuti sunt demonii rai“.
Sigmund Freud dezvolta aceasta idee si pretinde caci acest concept al demonilor deriva din importanta existentei unei relatii dintre viata si moarte.
M. Scott Peck, un psihiatru american a publicat doua carti despre acest subiect: “People of the Lie: The Hope For Healing Human Evil” si “Glimpses of the Devil: A Psychiatrist’s Personal Accounts of Possession, Exorcism, and Redemption.”

Orientul Antic
Mesopotamia
In mitologia Chaldeana deitatea celor sapte demoni era cunoscuta sub numele de “shedu“, insemnand demoni de fulger. Acesti demoni erau reprezentati sub forma unui taur inaripat, derivatie de la taurii colosali utilizati pentru protectia palatelor regale. Numele de “shed” se considera a fi semnificatia termenlui de “genius” din ligeratura magica babiloniana.
Exista indicatii precum ca populara mitologie ebraica a atribuit demonilor o anumita independenta, deoarece acestia creadea ca demonii nu pot veni de la Dumnezeu.
Demonii ebraici erau spirite rele. De multe ori le este atribuita puterea de a imbolnavi parti ale creierului sau anumite organe. Astfel exista o frica pentru orbire, caci exista un demon care traia in interiorul unei ape si toti care utilizau respectiva apa isi pierdeau vederea, asemenea existau si spiritele catalepsiei, durerii de cap, epilepsiei si chiar un spirit al cosmarurilor.
Toti acesti demoni se presupuneau ca intra in trupul oamenilor si cauzau bolile. Pentru a vindeca astfel de boli erau necesare anumite talismane si anumite incantatii.

Arabia Antica
Mitologia pre-islamica nu descrimineaza zeii de demoni. Jinn-ul este considerat divinitate inferioara, avand mai multe atributii ale oamenilor: mananca, beau, procreaza si deseori interactioneaza cu oamenii. Jinn-ul miroase si atinge lucrurile si are o preferinta pentru resturile de mancare. Pentru a manca acestia utilizeaza mana stanga. Cimitirele si locurile intunecate sunt locuri preferate. Cand apare in fata oamenilor, jinn-ul uneori preia forma unor bestii sau chiar a omului de rand.
In general, jinn-ul este un spirit bun care conlucreaza cu societatea. Multe poezii pre-islamice sunt considerate a fi inspiratia unui jinn bun, dar bineinteles caci exista si jinn rau.

Biblia ebraica
In biblia ebraica exista doua clase de demoni – se’inim si shedim. Se’inim (“creaturi cu par“), carora unii israeliti le ofera sacrificii, acestea sunt creaturi satirice si identice cu jinn-ii. Exemplu ar fi Dantalion, al 71-lea spirit a lui Solomon. Posibil ca in aceasta clasa sa apartina si Azazel, demonul in forma de berbec, probabil seful, se’inim.
Asocierile asupra shedim au fost utilizate in cermonii kabbalistice.

Iudaism
In unele surse rabinice, demonii sunt considerati a fi supusi unui rege sau sef, Asmodai sau mai vechi, Samael (“ingerul mortii“), care ucide cu ajutorul otravei. Ocazional demonul este numit “satan“.
Conform unor texte, regina demonilor este Lilith, ilustrata cu aripi si par lung, numita si mama lui Ahriman.
Demonologia nu a avut un rol foarte important in teologia evreiasca. Realitatea si existanta demonilor nu a fost pusa la idoiala de Talmudisti sau rabini, deseori acceptand exista ca un simplu fapt. De altfel majoritatea ganditorilor medievali nu au pus la indoiala existenta demonilor. Numai rationalistii Maimonides si Abraham ibn Ezra, au negat vehement existenta demonilor.
Demonolgia rabina are trei clase de demoni. Exista shedim, mazzikim (“raufacatorii“) si ruhin (“spiritele“).  Inafara de acestea sunt si lilin (“spiritele noptii“), telane (“umbrele” sau “spiritele serii“), tiharire (“spiritele de amiaza“) si zafrire (“spiritele diminetii“).

Demonolgoia crestina
Cuvantul “demon” are mai mule intelesuri, toate legate de existenta unui spirit care este atasat unui loc sau unei persoane. Chiar daca intelesul “daemon” poate fi de bun sau rau, cuvantul grec a primit o alta semnificatie. Acesta a fost transformat in “demon“.  Demonii in mitologia crestina pot fi ingeri decazuti, fii ai lui Dumnezeu care au abandonat locurile din rai pentru a intalni femei pe Pamant inainte de potop.
In evenghelia dupa Marcu, Iisus exorcizeaza mai multi demoni, sau spirite rele. Se prezinta cum Iisus este superior puterii demonilor si astfel are posibilitatea de a elibera victimele si de a alunga demonii neputand acestia sa se mai intoarca. Iisus se pare ca a lasat aceasta putere si anumitor discipoli.
In contrast, in cartea “Actelor” un grup iudaic de exorcisti cunoscuti si ca fii lui Sceva care nu-l cunosteau pe Iisus incearca sa elibereze un spirit foarte puternic dar nu reusesc tragand dupa ei consecinte.
Totusi Iisus a reusit de fiecare data exorcizarea oricarui demon, indiferent de puterea acestuia si chiar il invinge pe Satana in salbaticie.
Exista o descriere in cartea revelatiilor 12:7-17 despre o batalie dintre armata lui Dumnezeu si armata lui Satana si in consecinta urmasii lui Satana sunt expulzati din rai si trimisi pentru a persecuta oamenii, desi acest incident este mentionat si pentru viitor. In Luca 10:18 este mentionat ca datorita puterii oferite de Iisus de a controla demonii l-au facut pe Satana sa cada din rai ca fulgerele.
Biserica romano-catolica contemporana promoveaza univoc caci demonii si ingerii sunt creaturi reale si nu doar niste simboluri. Biserica catolica are chiar si un cadru oficial unde se realizeaza diverse exorcizari in fiecare an. Exorcistii bisericii catolice spun ca demonii ataca oamenii in continuu dar persoanele afectate pot fi vindecate si protejate prin diverse ritualuri ale exorcizarii, autorizate doar de anumiti preoti.
Conform demonologiei crestine demonii vor fi pentru totdeauna pedepsiti si nu vor avea niciodata parte de iertarea lui Dumnezeu. Alte teorii prezinta o intelegere universala, in care Satana si ingerii lui vor face un tratat cu Dumnezeu. Doctrina este deseori asociata cu Unificarea Bisericii.
In crestinismul contemporan, demonii sunt in general ingeri care au fost decazuti din fata lui Dumnezeu datorita indoielilor lor. Dar, acest aspect nu se leaga cu istoria crestina si iudaica care prezinta caci demonii sau spiritele rele sunt rezultatul relatiilor sexuale dintre ingerii cazuti si femeile pamantene. Cand acesti hibrizi (Nephilim) mor lasa in urma un spirit care bantuie pamantul in cautarea linistii (Luca 11:24). Multe texte istorice ne-canonice prezinta in detaliu aceasta uniune dintre demoni si pamantene incluzand si consecintele de dupa. Aceasta credinta este repetata si in Koran sau alte mari religii antice sau mitologii. In prezent crestinii care resping aceasta teorie o fac atribuind termenul de “Fii ai lui Dumnezeu” cu fii ai lui Seth ( unul din fii lui Adam ).

Islam
Islamul recunoaste existenta lui jinn. Jinn-ul nu sunt “genii” doctrinei moderne si nu sunt toti rai, ca demonii din crestinism, ci ca niste creaturi care co-exista cu oamenii. In Islam jinn-ii rai sunt referiti ca fiind shayatin iar Iblis (Satana) este seful lor. Iblis este primul Jinn care nu l-a ascultat pe Allah. Conform Islamului, jinn-ul este format din lumina unei flacari de foc.
Conform “Qur’an“, Iblis era un servitor al lui Allah, dar cand Allah l-a creat pe Adam din pamant, Iblis a devenit foarte gelos, arogant si neascultator.
Adam a fost primul om, si omul a fost cea mai mare creatie a lui Allah. Iblis nu a putut rezista si a refuzat recunoasterea unei creaturi create din “mizerie“. Allah l-a condamnat pe Iblis ca dupa moarte sa traiasca in focul iadului. Allah astfel a creat si iadul.
Iblis l-a intrebat pe Allah daca poate sa-si traiasca restul vietii cu abilitatea de a conduce omenirea si jinnii. Allah i-a raspuns ca acesta poate conduce doar pe cei care se opun lui Allah.
Adam si Eva ( Hawwa in araba ) au fost inselati de catre Iblis pentru a manca din fructul oprit si astfel decazand din gradina Eden pe Pamanant.
Cuvantul “genie” provine din araba – jinn.

Religia indiana
Mitologia Hindu include numeroare variante de creaturi ca fiind demoni, incluzand Rakshasas (beligerant, demoni terestri), Asuras (semi-zei), Vetalas (spirite) si Pishachas (demoni canibali).

Spiritele rele
In teoria Hindu a reincarcanarii si migrarii sufletelor conform Karmei, alte tipuri de demoni pot fi enumerati. Daca un om realizeaza fapte foarte rele in viata, sufletul lui (Atman) va fi transformat dupa moartea intr-un spirit rau. Multe astfel de spirite au fost recunoscute in textele Hindu. Acesti demoni pot fi Vetalas, Pishachas, Bhutas sau altii.

Cuvinte populare:

• nume de demoni
• nume demoni
• demonii
• demon
• spirite demoni
• spirite rele
• demoni
• tipuri de demoni
• nume demonice
• numele demonilor

Nu exista articole similare.